Orice semnătură electronică poate fi folosită ca probă în instanță, indiferent de tip. Valoarea unei semnături de mână o are în condițiile din art. 4 al Legii nr. 214/2024, iar în caz de contestare contează ce dovezi poți prezenta.
Mai jos găsești ce spun textele, cu articolul lângă fiecare afirmație.
Ce garantează regulamentul european
Art. 25 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 (eIDAS) prevede că unei semnături electronice nu i se refuză efectul juridic și posibilitatea de a fi acceptată ca probă doar pentru că este în format electronic sau pentru că nu este calificată. Regulamentul se aplică direct în România de la 1 iulie 2016 (art. 52).
Art. 25 alin. (2) adaugă că semnătura electronică calificată are efectul juridic echivalent al unei semnături olografe. Pentru celelalte tipuri, efectul juridic este stabilit de dreptul național.
Pe scurt: dreptul european garantează că semnătura ta electronică este luată în considerare. Ce valoare are se stabilește după legea română.
Ce spune Legea nr. 214/2024
Legea nr. 214/2024 pornește de la aceeași regulă: toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice și pot fi utilizate ca mijloace de probă în fața instanțelor (art. 3 alin. (1)). Apoi stabilește, pentru fiecare tip, când are aceleași efecte ca semnătura olografă.
| Tipul de semnătură | Când are efectele semnăturii olografe | Cine face dovada dacă este contestată |
|---|---|---|
| Calificată | Întotdeauna (art. 4 alin. (1)) | Cel care o contestă (art. 5 alin. (1)) |
| Avansată | În oricare dintre cele trei cazuri de la art. 4 alin. (5) | Cel care invocă validitatea semnăturii (art. 5 alin. (3)) |
| Simplă | În oricare dintre cele trei cazuri de la art. 4 alin. (9) | Cel care invocă validitatea semnăturii (art. 5 alin. (3)) |
Semnătura avansată: cele trei cazuri de la art. 4 alin. (5)
- Semnătura a fost creată cu un certificat emis de o autoritate sau instituție publică din România ori de un prestator de servicii de încredere calificat.
- Documentul este recunoscut de cel căruia îi este opus. Recunoașterea poate rezulta și din faptul că cel care contestă semnătura a executat, în tot sau în parte, obligațiile născute din document.
- Părțile au convenit expres, printr-un înscris distinct, că dau semnăturii avansate efectele semnăturii olografe. Înscrisul distinct se semnează olograf sau cu semnătură calificată. Dacă ambele părți sunt profesioniști, el poate fi semnat și cu semnătură electronică avansată. Prin același act, părțile confirmă că au înțeles riscurile și sarcina probei.
Semnătura simplă: cele trei cazuri de la art. 4 alin. (9)
- Actul este patrimonial, evaluabil în bani, și are o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării.
- Înscrisul este recunoscut de cel căruia îi este opus, inclusiv prin executarea obligațiilor.
- Ambele părți sunt profesioniști și au convenit expres, printr-un înscris semnat olograf sau cu semnătură calificată, că dau semnăturii simple efectele semnăturii olografe.
Ce se întâmplă în afara acestor cazuri
Documentul rămâne probă. Legea prevede că un document semnat cu o semnătură electronică de orice tip, care nu are valoare de semnătură olografă, poate fi considerat început de dovadă scrisă (art. 5 alin. (4)). În plus, actele juridice în care una dintre părți este profesionist pot fi probate și fără un înscris semnat, iar dacă există un înscris electronic, proba lui se poate face prin orice tip de semnătură electronică aplicată pe el (art. 4 alin. (10)).
Forma scrisă cerută de lege
- Forma scrisă cerută pentru validitate: este îndeplinită cu semnătură calificată sau cu semnătură avansată care are, potrivit legii, efectele semnăturii olografe (art. 4 alin. (3)).
- Forma scrisă cerută pentru probă: este îndeplinită cu semnătură calificată, cu semnătură avansată sau cu semnătură simplă în condițiile art. 4 alin. (9) (art. 4 alin. (4)).
- Forma autentică: dacă legea cere înscris autentic, este necesară autentificarea, iar Legea 214/2024 nu se aplică (art. 4 alin. (11)).
Cum se verifică o semnătură contestată
Pentru semnătura calificată, verificarea o face instanța, iar dovada încălcării condițiilor revine celui care contestă (art. 5 alin. (1)). Pentru semnătura avansată sau simplă, art. 5 alin. (2) prevede trei căi: metode de validare disponibile public, verificarea de către emitentul semnăturii sau expertiza tehnică, iar pentru semnătura simplă și celelalte mijloace de probă din Codul de procedură civilă.
Ce înseamnă pentru documentele semnate pe eSemneaza.ro
eSemneaza.ro oferă semnătură electronică simplă pe toate planurile și semnătură electronică avansată, cu cod unic primit pe telefon, pe planul Pro.
Pentru că la aceste două tipuri dovada revine celui care invocă semnătura, contează ce poți arăta. Fiecare document semnat pe platformă este sigilat în format PAdES, astfel încât orice modificare ulterioară se vede, și are un jurnal de audit care arată cine a semnat, când, de pe ce adresă IP și cu ce metodă de identificare.
Trei lucruri practice, dacă semnezi des cu aceiași parteneri:
- Încheiați un înscris distinct prin care dați semnăturii electronice efectele semnăturii olografe. O clauză în contractul pe care îl semnați nu este un înscris distinct. Poți porni de la modelul nostru de acord.
- Pentru semnătura avansată, între profesioniști, înscrisul distinct poate fi semnat chiar cu semnătură avansată. Pentru semnătura simplă, el trebuie semnat olograf sau cu semnătură calificată.
- Păstrați dovezile de executare (facturi, livrări, plăți). Executarea obligațiilor valorează recunoaștere.
Întrebări frecvente
Poate instanța să ignore un document pentru că e semnat electronic?
Nu poate refuza efectul juridic sau proba doar pentru că semnătura este electronică sau necalificată (art. 25 alin. (1) eIDAS). Valoarea ei se apreciază după legea română și după dovezile prezentate.
Semnătura avansată are valoare de semnătură olografă?
Da, în oricare dintre cele trei cazuri de la art. 4 alin. (5) din Legea 214/2024, descrise mai sus.
Ce fac dacă cealaltă parte spune că nu a semnat?
Depui documentul sigilat și jurnalul de audit. La semnătura simplă sau avansată, dovada validității este în sarcina celui care o invocă, iar verificarea se face potrivit art. 5 alin. (2).
Articol informativ, bazat pe textele consultate la 12 noiembrie 2026. Nu înlocuiește consultanța juridică pentru o situație concretă.
